Aș vrea să scriu din nou
Cuvinte pentru muți,
Să le aduni din aer ca un neștiutor,
Să vrei să fie sunete. N-ai vrut să mă ascuți.
Orb n-aș vrea să fii să poți să le citești
Pe ziduri cum se-ntind ca varul vechi crăpat,
Să-ți zguduie un suflet. Rămâi neîntrebat
De ce îți este viața plină de povești.
Năvală peste tine să cadă din sertare
Prosoape de cuvinte. Pahare de cuvinte
Se sparg în ochii tăi, oglinzi nemărginite.
Reci ca o cortină, se-nchid. Ce zici, te doare?
Păsări or să recite neobosind poeme
În urechi minute și ore-ntregi și zile.
N-or să te-ajute muzica, nici oameni, nici pastile
Să scapi de nebunia mea scrisă de-atâta vreme.
Neobosit de trist, ești și orb și surd și mut
Și mă-nțelegi acum, căci noi ne-asemănăm.
Cu-acești plămâni doar versuri respirăm,
Dar trebuie să plec,vin păsări să le-ascult.
Reclame